Mai ieri eram înconjurați de oameni înțelegători, săritori la necaz, apropiați la greu. Nu exista să ai o problemă și să apelezi la părinți, vecini sau la un bun prieten și să nu o rezolvi.
Oamenii erau mai darnici, mai calzi la suflet și erau mai uniți.
Azi fiecare trage numai pentru el, oamenii au devenit mai reci, egoiști, răi și neînțelegători.
Ce să mai zicem când cei apropiați de la care ai aștepta o vorbă bună măcar, îți întorc spatele uitând că tu la rândul tău i-ai ajutat când aveau ei nevoie. Iar acum când tu ai avea nevoie de ajutor și aici nu mă refer la ajutor financiar, ei îți întorc spatele cu nepăsare lăsându-te în voia sorții.
Să nu mai amintim că pentru ca să facă un rău nu trebuie mare efort și acesta din urmă îl primești cu vârf și îndesat dar fără al merita!
Am ajuns vremuri în care propriul părinte îți vrea răul și nici nu vă imaginați ca această rea voință la ce cote poate să ajungă.
Nici prin cap nu vă trece câtă ură, răutate poate fi în oameni. Unii își găsesc fericirea și doar așa sunt fericiți dacă pot pricinui altuia rău.
Am întâlnit oameni care dacă nu și-au atins scopul și nu au avut cu ce să te murdărească au inventat povești și au umplut o întreagă localitate cu minciunile lor aducând de exemplu martori mincinoși care de și nu au văzut nimic din cele susținute de aceia, susțineau minciuna lor cu vehemență. Aceasta nu este decât mărturie mincinoasă, pentru a murdări pe cineva nepătat, nevinovat a cărui singura vină era că era sufletist, corect și era respectat și apreciat. Iar acest lucru a stârnit ură, invidie și numai așa puteau să-l facă neom pe om prin murdărirea imaginii acestuia.
Am ajuns ca răul să triumfe iar binele să fie ceva ciudat și ieșit din comun. Nu mai există respect între oameni, iar de bun simț ce să spun, cred că nu au fost acolo când au împărțit-o.
Omenirea se îndreaptă spre o direcție greșită unde peste nu mult timp nu va mai conta dacă ai rude sau familie tot singur vei fi.
Am ajuns ca în momentul în care cazi alții te mai și împing în jos și te calcă în picioare ca tu să te simți și mai bine, în loc să te ajute să te ridici de pe pământ.
Dacă nu facem ceva în a îndrepta aceste lucruri vom ajunge să fim înconjurați de haos. Dar oare răutatea din oameni va dispărea, eu cred că nu până la o nouă ordine mondială.
Suntem sortiți ca să ne mâncăm unul pe celălalt.
Am ajuns să iubim banii, avuția, lucrurile și să folosim oamenii.
Am ajuns să iubim mai mult animalele ca pe noi înșine și mulți să își dorească mai mult un animal de companie decât un copil!
Să nu mai conteze sinceritatea să înflorească hoția, excrocheria, șarlatanismul, prostituția iar viața unui om să nu mai însemne nimic, să mori cu zile fără să îi pese cuiva de tine, iar respectul de sine să fie subestimat. Stau și mă întreb care ar fi cauza: sărăcia în care a ajuns această țară la cote alarmante sau pur și simplu răutatea din oameni? Voi ce părere aveți?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu