Copii realizează doar mai târziu grija ce le-o purtăm

De multe ori stăteam și mă gândeam de ce părinții mei de multe ori insistau mai mult pe anumite lucruri, povețe care mi se păreau uneori deja sâcâitoare și pe care le știam pe de rost, iar eu în continuare mi le spuneau de fiecare dată:- să mă îmbrac gros, să am grijă de mine, să nu vorbesc cu străinii, să circul în zone unde este mai multă lume, să am grijă în ce cerc de prieteni intru și cu cine mă împrietenesc, să învăț, să fiu cuminte…

Îmi amintesc că urma să merg la școală în alt județ de unde urma să vin doar odată pe săptămână acasă, iar restul timpului locuiam în internatul școlii. Pentru mine era un prilej de bucurie în acea vreme să fiu independentă, să nu mi se spună mereu ce să fac, să fiu stăpâna mea și să mă simt matură. Mă simțeam mare și deveneam mai responsabilă.

Era pentru prima dată când călătoream singură și eram ușor speriată totuși de acel necunoscut. Urma să fiu înconjurată de oameni și lucruri noi, dar și de situații în care trebuia să mă descurc singură. Pe acea vreme nu exista telefon mobil, să îi pot suna pe ai mei să le spun că am ajuns cu bine, sau dacă cumva am rătăcit drumul încotro să o iau.

Am întrebat pe localnicii din acel oraș care urma să-mi fie gazdă pe o perioadă mai lungă de vreme, unde se afla acel internat, de care teoretic știam ceva dar practic aflându-mă în forfota acelui oraș am devenit dezorientată. Nu mai știam încotro să o pornesc. Internatul unde urma să mă cazez era destul de departe de școală, în celălalt capăt de oraș, dar într-un final am ajuns la destinație.

Abia acum realizez când și eu la rândul meu ajungând să fiu părinte iar copilul nostru urmează facultatea în alt oraș, ce griji și-au făcut pentru noi părinții, la fel cum ne facem și noi, chiar dacă acum există telefoane mobile, tot ai inima de multe ori ca un sâmbure, gândindu-te că oare îi este bine, ce cerc de prieteni are, dacă a mâncat, dacă îi este frig și dacă îi este bine?! Pentru că sunt multe lucruri pe care nici noi nu le-am legat de nasul părinților, eu gândesc că și el face la fel cum procedam și noi la vremea noastră.

Parcă era aievea când se trimitea rezultatele la primul semestru de an acasă la părinți. Îmi amintesc că mama m-a primit cu un zâmbet cu subânțeles când am ajuns acasă și-mi spunea că este mândră de mine pentru rezultatele la învățătură. Bineînțeles că eu atunci am aflat că situația la învățătură se trimitea acasă la părinți să vadă și ei notele obținute.

Erau dăți mai ales înainte de teze că nu mergeam acasă pentru că aveam mult de învățat iar mama mi-a scris o scrisoare pe care nu am s-o uit niciodată. Ea a crezut că nu vreau să merg acasă și că îm-i fac de cap. Ea avea un mod de a te face să te simți vinovată fără să te ocărească. Am zâmbit când am citit rândurile ei, dar după ce i-am explicat motivul pentru care nu am venit în acea săptămână m-a iertat, mai ales după ce a aflat și notele obținute.

La fel ajungem și noi să ne doară dacă copii noștri nu ne relatează anumite lucruri, iar noi ne gândim la fel, din prea multă grijă și dragoste.

Se întâmplă să nu răspundă la telefon și atunci îți faci griji, dacă este bine. Fără să-ți dai seama începi să aberezi că ce-i pasă lor de tine, la fel cum făceau părinții noștri la acea vreme.

Fiecare etapă a vieții are frumusețile ei, sacrificiile, greutățile și bucuriile. La fel și ei, ca și noi, vor ajunge să înțeleagă aceste lucruri, pe când vor avea și ei copii la rândul lor și îș-i vor face griji la fel ca și noi pentru ei.

Numai că noi ca părinți ne speriem de cele mai multe ori din prea multă grijă pentru ei uitând de faptul că nu mai sunt niște copii și că și ei la rândul lor s-au maturizat, au devenit independenți și chiar adulți.

Totuși pentru noi vor rămâne niște copii în inimile noastre, iar grija ce le-o purtăm nu se va schimba nici peste timp, la fel cum am fost și vom fi la rândul nostru. Iar acest lucru îl vor realiza și ei în momentul în care vor trăi și ei aceste simțiri la rândul lor.

Doar atunci ne vor da dreptate și vor spune:- De aceea au procedat așa cu mine, abia acum realizez de fapt gesturile lor și vorba lor!

Curajul și prostia umană

Oamenii curajoși se remarcă prin felul în care se exprimă, se comportă în orice situație. Nu se dau în spate de la nici o greutate. Uneori sunt poate prea sinceri și direcți asta bineînțeles depinde de caracterul fiecăruia în parte.
Sunt capabili să mute munți cu voința lor de fier și nu ezită să își pună în plan visele, idealurile și țelurile. Uneori sunt prea exigenți chiar și cu sine însuși. Au puterea să ierte, dar nu uită. Dacă cineva le-a subminat încrederea prin orice fel, ei nu vor mai avea încredere în acea persoană, chiar dacă vor păstra o legătură strânsă.
Ei procedează corect indiferent cât de mare ar fi răspunderea. Nu asculta de bârfe neîntemeiate, dacă nu sunt și dovezi clare sau martori să susțină un zvon.
Au o inteligență prin felul în care ei observă, cercetează mai apoi acționează! Nu îi sperie nimic, sunt curajoși și sunt într-o continuă dezvoltare atât intelectuală cât și psihică. Curajul mai înseamnă și felul în care știi să depășești anumite greutăți și lecții date de viață. Să știi să te cunoști, să știi care îți sunt limitele, să cunoști un pic de psihologie, să poți să estimezi cu cine faci echipă bună și cine sunt cei pe care îi ții la distanță și le urmărești orice mișcare, să nu îți submineze relația pe care o ai cu cei dragi ție.
Oamenii lași și invidioși sunt cei care nu reușesc să se afirme în societate, cei care îș-i construiesc imaginea de om întreg, prin planuri diabolice de subminarea credibilității altora, punând bețe în roate în tot ceea ce faci și nu va ezita ca să-și atingă scopul, să intre în jocuri murdare acuzând în stânga și în dreapta și născocind minciuni să pară cel mai curajos dintre toți. Acești oameni sunt cei care manipulează oamenii cu caracter slab, manipulându-i pe aceștia după placul lor atât în societate cât și în orice relație interumană.
Dacă ai noroc de un asemenea om în preajma ta, cu siguranță îți va face un calvar viața pe motiv că dacă el nu este fericit nici tu să nu fii. Sunt capabili să inventeze povești, bârfe despre tine ca să facă râcă în cercul de prieteni, în viața ta personală. Dacă tu ai prieteni, fii sigur că îi va întoarce la un moment dat împotriva ta și totodată sunt capabili să vrea să-ți distrugă atât viața de cuplu cât și cea de familie.
Acești oameni nu au curajul să se măsoare cu tine prin corectitudine, reușită și caracter. Acești oameni au o minte diabolică și nu le va sta nimeni și nimic în cale să îți facă ție rău. Dacă nu ești mai prost ca ei și să-i recunoști ca lideri, sunt capabili să te ungă cu noroi să susțină lucruri false despre tine, numai să nu pari în ochii celorlalți mai mult decât ei.

Un mic simbol al primăverii

Odată cu sosirea lunii Martie sărbătorim apropierea primăverii, natura încet se trezește la viață dăruindu-ne primii ghiocei, iar pomii înmuguresc împodobind copacii într-un verde viu.
Odată cu natura devenim mai pozitivi și renaște speranța și bucuria în sufletele noastre. Nu este o pură coincidență că în luna Martie sărbătorim cele mai gingașe flori și anume fetițele, domnișoarele, doamnele.
În această lună sunt două zile mai dulci, mai calde în viața oricărei femei, 1 și respectiv 8 Martie când sărbătorim Ziua Internațională a Femeii de toate rasele și de pe toate continentele, ziua care simbolizează lupta pentru obținerea statutului de egalitate a femeii în drepturi cu bărbatul în toate sferele. Femeia, mama a perpetuat viața pe pământ cu piciorul pe leagăn, cu mâinile spălând scutece, torcând sau croșetând. A crescut copiii mari, i-a hrănit, i-a educat, le-a ocrotit, le-a învățat respect și i-a făcut oameni de omenie.
Femeia, soție a fost și este cheagul familiei adevărate. Chipul femeii se arată ca un simbol al biruinței, păcii și iubirii în lume. Fără ea viața noastră ar fi mai sumbră, monotonă și nu am avea acele trăiri intense de bucurie și dragoste. Nu am știi încotro mergem și pentru ce alergăm.
Cu ocazia acestei sărbători, prin care sărbătorim sexul frumos, aș vrea să transmit pe această cale tuturor domnișoarelor și doamnelor să fie sănătoase, mereu senine, la fel de gingașe să ne bucure viețile noastre zi de zi, să o cinstim și să o apreciem pentru că este ființa unică din univers care se dăruiește soțului și copiilor pentru a oferi dragoste din nesecatul izvor de iubire.
Am evocat aici motive suficiente care ne determină să purtăm femeilor dragoste și să le omagiem din toată inima.
Haideți ca împreună să iubim femeia! Fie ca acest Martie să deschidă drum de primăvară spre asemenea nobile idealuri și înfăptuiri.

Dumnezeu să binecuvânteze femeia!

La ce nivel suntem față de restul lumii?!

Suntem de-a dreptul îngroziți la ideea ca în viitor vom ajunge mai rău ca în zilele noastre.
Suntem furioși pentru că tinerii din ziua de azi nu primesc o educație cuvenită în școli datorită faptului că statul nu alocă bani suficienți pentru învățământ, cadrele didactice nu sunt bine plătite.
Suntem manipulați de oameni care habar nu au ceea ce înseamnă învățământ și fac programe școlare și care în loc să îi pregătească pe copii pentru viață îi învață despre tot dar de fapt nimic.
Este un sistem defectuos conduși de oameni incompetenți.
Din cauza unui program defectuos din învățământ copii părăsesc băncile școlii debusolați, dezorientați cu multe cunoștințe pe care sigur nu le vor folosi vreodată în viață.
Stresați și epuizați devin irascibili și cu mii de întrebări la care bineînțeles nu își găsesc răspunsul ajungând pe diferite rețele de socializare unde caută ce înseamnă normal viața.
Acolo găsesc nenumărate opțiuni unde se încurcă și se dezorientează mai mult devenind confuzi nesiguri pe ei, fără un țel anume.
Încă de mici ei conștientizează că pentru a avea un trai mai bun trebuie să câștige mulți bani, dar faptul că câștigarea unor salarii decente nici pe departe nu este atât de ușor cum ar spera, în ciuda faptului că termină o facultate nu au un viitor în această țară.
Mulți ajung maturi aleg să nu muncească pe bani puțini, alții mai descurcăreți își iau inima în dinți și cu o oarecare frică de necunoscut pleacă în alte țări să-și poată susține familia financiar și pentru un trai mai bun.
Dar de ce nu am putea și noi să urmăm exemplu bun al altor țări. De ce suntem atât de mândrii de a accepta ajutor și de a colabora cu alte țări dezvoltate.
Astfel batem pasul pe loc și vom ajunge mult mai rău ca în țările subdezvoltate.
Ne întrebăm cât putem fi de proști să acceptăm să ne fie manipulată nu numai viața noastră ci și a copiilor noștri de niște neștiutori fără pregătire suficientă în a lua decizii corecte în ceea ce înseamnă viitorul nostru al tuturor.
Suntem sătui de promisiuni deșarte.
Suntem disperați că cei care știu și au cunoștințe, sunt nevoiți să se valorifice peste hotare.
Am ajuns așa pentru că le-am permis prin evitarea participării la vot.
Le-am încredințat viața noastră în mâinile celor mânjiți de mite, și furt să hotărască și să decidă asupra sorții noastre.
Unii oameni în vârstă ne-au vândut pentru niște mici, găleți și bunuri materiale viitorul pentru care sunt direct răspunzători. Oameni dezinformați ușor manevrabili ne-au pecetluit viețile.
Din păcate suntem aici pentru că așa merităm, pentru că noi am lăsat asemenea grozăvii să se întâmple.
Pentru că chiar dacă am văzut ce se întâmplă am preferat majoritatea dintre noi să nu mișcăm un deget pentru a preîntâmpina oroarea ce s-a declanșat.
Trebuie să ne schimbăm prima dată pe noi înșine, mentalitatea noastră și felul de a gândi și să devenim mai pozitivi, prin a face mai puțin rău de a fi mai buni, nu numai cu cei apropiați ci și cu aproapele nostru.
Trebuie învățată munca în echipă de a ne susține intelectual cât și moral, a ne ajuta de a deveni oameni și de a ne comporta omenește într-un singur cuvânt.

Anotimpurile

Primăvara ni se pare cel mai frumos anotimp, datorită faptului că aduce renașterea naturii, pomii îmbracă straie de sărbătoare cu flori împodobite. Îți este drag să te plimbi, iar razele soarelui parcă te mângâie cu razele lui calde, iar vântul adie și se joacă parcă cu părul nostru.
Păsările se întorc din țările calde și totodată trilul ce umple văzduhul parcă și ele se bucură de peisajul ce ni se desfășoară în fața ochilor.
Primăvara parcă și oamenii sunt mai pozitivi, mai fericiți, observând că zâmbesc mai mult iar datorită faptului că zilele cresc, petrec mai mult timp în aer liber plimbându-se prin parc sau pur și simplu ieșind cu copii în parcurile de joacă.
Vara are și ea farmecul ei și partea cea mai placută este perioada de vacanță și concedii, perioadă când se organizează excursii sau de ce nu petrec mai mult timp cu familia sau adoleșcenții cu prietenii.
Plimbându-ne și noi la rândul nostru prin parc sau pur și simplu trecând pe stradă, remarcăm cu mare plăcere că ne salută inclusiv oameni pe care nu îi știm îndeaproape. Oameni cu care ne-am întâlnit în controversatele dezbateri pentru orașul nostru. Tinerii chiar ne recunosc ceea ce este un sentiment plăcut, iar prin acest gest înseamnă a comunica și de a transmite gânduri pozitive.
Toamna la fel este fermecătoare, ca printr-o vrajă transformă mantia verde crud a copacilor în nuanțe de galben ruginiu, roșu și cu nuanțe de maro ca un pictor priceput dând un aspect de multicolor al întregii naturi.
Toamna în schimb datorită faptului că predomină mai mult ceața, frigul, ploaia și bruma pare puțin mai sumbră. Iar faptul că zilele devin mai scurte nu mai avem așa mult timp să ne plimbăm în natură. Totodată școlile deschid porțile iar clopoțelul până acum tăcut răsună voios semn că a început un nou an școlar și datorită acestui fapt și copii sunt mai ocupați cu teme și învățat, rămânându-le tot mai puțin timp pentru joacă.
Zilele devin din ce în ce mai reci astfel petrecem mai puțin din timpul liber în natură rămânând să petrecem mai mult timp în căldura casei.
Cu pași înceți dar siguri ne apropiem și de iarnă când natura adoarme fiind acoperită de o mantie albă în urma ninsorilor căzute iar animalele intră în hibernare. Nici păsărelele nu mai ciripesc parcă le-ar îngheța și lor glasul totul fiind cuprins de o liniște deplină.
Doar pe ici colo mai observi câte o vietate mai ales păsărelele care rămân în timpul iernii acasă.
Râsetele copiilor de pe derdeluș sunt înlocuite tot de liniște, viața reală fiind încet încet înlocuită de lumea virtuală. Aici găsesc jocuri, prieteni, amici cu care să împartă anumite experiențe din viața reală și știrile din lumea virtuală ce a devenit un obicei nesănătos.
Noi preferăm să ascultăm muzică sau să scriem, tot ce gândim că ar fi important și de ajutor, adică din experiențele noastre trăite, constatate și concluziile pe care le tragem din viața de zi cu zi.
Probabil mulți se gândesc că toate acestea sunt scrise în zadar!
Noi nu credem acest lucru, am primit chiar și reacții pozitive chiar și de peste hotare de la cei care nici măcar nu cunosc prea bine limba română, dar au făcut efortul de și-au tradus articolele pentru a le putea înțelege și ne-au felicitat pentru că din punctul lor de vedere au dobândit niște experiențe și informații noi ce nu le găsești pe orice blog și poate nici măcar în viață. Ne-au încurajat chiar zicând că ne urmăresc cu interes și că ne-au salvat blogul în lista lor, la favorite.
Numai pentru acest lucru zicem că a meritat efortul și merită să scriem și să împărtășim din trăirile și experiențele noastre de viață. Nu pentru altceva scriem ci din plăcere cu pasiune și pentru simplul fapt că suntem apreciați.

Să trăiești e o adevărată provocare

În ultimii ani am observat că suntem din ce în ce mai mult manipulați, atât de către mass-media prin programe needucative și prin dezbateri fără sens, ce nu fac altceva decât să le facă lor vizualizare, iar prin invitarea politicienilor de anumită culoare să ațâțe oamenii unul împotriva celuilalt. Prin astfel de acțiuni ei doresc să distorsioneze adevărul să nu vedem și să nu realizăm că ei pentru noi poporul și pentru țară nu fac nimic, primind salariu degeaba pe bani ne munciți, promulgând legi în mod haotic pentru ei înșiși și de multe ori îngreunând viața de zi cu zi crescând birocrația și hoția, neuitând să lase portițe ce se pot interpreta în favoarea lor.
Am ajuns ca niște șoricei de laborator pe care se experimentează atât cu alimentația nesănătoasă pe zi ce trece adăugând compuși chimici ce încet dar sigur ne periclitează atât sănătatea cât și viața.
Tot mai des auzim anumite intervenții chiar și în a influența vremea, iar meteorologii ajung să ne spună doar vremea probabilă pentru că prin acest gest și prin defrișarea masivă a pădurilor asistăm la o vreme și o climă atipică.
De mulți ani am uitat vara cum este să plouă cu ploaie caldă, iar ceea ce avem azi este că în momentul în care începe să plouă vremea devine atât de rece încât nu mai știi dacă e toamnă sau vară.
Alimentele ce ajung pe masa noastră și aici mă refer la carnea de pasăre nu numai că este injectată cu apă ci animalele sunt tratate cu hormoni de creștere, iar azi asistăm la un tineret dezvoltat înainte de vreme. Îi tratează cu antibiotic fără să aștepte ca efectul nociv al acestora să dispară astfel asistăm la o rezistență sporită la antibiotic, acestea ne făcându-și efectul în caz de îmbolnăvire.
Tot mai des auzim că oamenii se simt obosiți, epuizați cu dureri ciudate de mușchi și articulații și aici subliniez cele spuse de mine mai sus despre vreme și climă. Gândiți-vă numai în ultimul timp ce multă publicitate se face la unguente și antiinflamatoare parcă ar știi toți de tot ce se întâmplă, aici mă refer la laboratoarele de medicamente. Cele mai multe medicamente tratează doar simptomele și le ameliorează fără a le vindeca și ce este mai grav este că provoacă alte afecțiuni ce necesită o altă medicație, iar aici ajungem într-un cerc vicios fără ieșire.
Încearcă prin diferite metode să ne îndoctrineze făcând publicitate la telefoane inteligente și tablete, calculatoare etc. Astfel ajungând să trăiești mai mult în lumea ireală petrecând mare parte a vieții și din ce în ce mai puțin în lumea reală și aici nu mă refer numai la tineri. Ajungem să comunicăm doar prin intermediul internetului chiar dacă acele persoane nu sunt foarte departe de noi. Tot mai des oamenii stau ațintiți, absorbiți de lumea virtuală aplecați asupra telefoanelor, tabletelor sau stând foarte concentrați mult timp în fața monitoarelor al unui calculator sau laptop.
Stările sufletești al oamenilor devin schimbătoare aceștia devenind bipolari, depresivi ne mai făcând față stresului cotidian.
Este foarte trist ceea ce se petrece, am senzația de multe ori că suntem manipulați ca niște marionete trăgându-se de sfori prin a face ceea ce vor ei din noi. Suntem depășiți de situație, este în afara voinței noastre la tot ceea ce se petrece cu noi.
Este un haos total în primul rând făcându-se diferență mare între muncitori în ceea ce privește salarizarea, de parcă nu tot oameni am fi.
De multe ori mă întreb cu ce suntem noi mai prejos de restul cetățenilor altor țări care lucrează pentru un salariu mai decent decât noi ce muncim pentru un salariu mizer. De ce s-a lăsat ca clasa muncitoare să trăiască de pe o zi pe alta, de cele mai multe ori cu munca cinstită robotind pentru un salariu fictiv. De ce sa creat discrepanțele între salarii ca unul să câștige zeci de mii iar altul să își rupă oasele pentru o mie de lei sau primind și mai puțin pentru lucrul prestat?
Ce se întâmplă cu noi oameni buni? Până unde mai avem puterea să mai îndurăm aceste acțiuni incorecte asupra noastră.
Toți avem dreptul la un trai decent, la alimente sănătoase nu modificate genetic, la o medicație adecvată.
Avem dreptul la o gândire limpede la informații ce ne dezvoltă cum ar fi cultura, ce ne ajută ca și copii să se dezvolte armonios și sănătos. Avem dreptul la adevăr și nu la minciuni frumos ambalate sau adevăruri distorsionate.
Avem dreptul la o mentalitate pozitivă și la o viața fără stres.
Avem dreptul la viață!!!

Suntem pregătiți de sacrificiul suprem?!

Pentru a obține ceva trebuie să renunți la ceva.
De multe ori ezităm să renunțăm tocmai din faptul că jertfa ar fi prea mare, iar acel lucru nu merită un sacrificiu atât de imens.
Ori ce vis, realizare îș-i cere jertfa lui.
O carieră strălucită este visul oricui, dar nu toți sunt dispuși să-și jertfească tinerețea sau familia pentru acest țel.
Așa cum nici cei care și-au clădit o carieră nu renunță la fel de ușor la ea pentru a deveni familiar.
Cei care sunt familiști nu sunt dispuși să-și distrugă fericirea și căsnicia pentru o idilă de moment și ireală.
Indiferent de vise, dorințe, gesturi tributul plătit este uneori dureros. De aceea trebuie să ne acceptăm limitele ca mai târziu să nu avem de suferit.
Este bine să asculți de intuiție și de vocea interioară și să te mulțumești cu ceea ce ai.
Trebuie să te gândești că foarte mulți visează, și își doresc cu desăvârșire să aibă ce ai tu, dar nu pot să-l obțină pentru motivul că, nu pot să dea sau să ofere mai mult!
Aici mă refer la înțelegere, armonie, dăruire, dragoste, sinceritate, fidelitate etc.
Sunt persoane care conspiră la ce ai tu și ar face ori ce le stă în putere să cobori de pe drumul drept, pentru dezbinarea armoniei dintre cupluri. Recurgând la tot felul de șiretlicuri și planuri diabolice pentru aș-i vedea realizat visul.
Pentru astfel de oameni nici un preț nu e prea mare ne având nimic, nu pierd nimic. Au doar de câștigat și totodată obțin o satisfacție imensă datorită planului lor bine pus la punct.
Dacă suntem dispuși să discutăm ori ce detaliu cu persoana dragă nouă, ne existând nici un secret și relația bazându-se pe seriozitate, fidelitate, respect atunci totul se rezolvă pozitiv.
Trebuie să comunicăm, să spunem lucrurilor pe nume. Să discutăm despre dorințele, așteptările, visele chiar și cele mai ascunse cu partenerul de viață.
Într-o relație care se bazează pe sinceritate, respect, comunicare, nu ai surpriza ca prin acumularea a multor diferențe de opinie să riști să se răcească relația voastră.
Trebuie să înveți să asculți, și să accepți și un alt punct de vedere și să cădeți amândoi la comun acord chiar și prin dezbaterea unor teme delicate.
E nevoie să îți sacrifici timp din timpul tău și să acorzi atenția cuvenită și relației voastre.
Dacă însă nu ești destul de sincer și ascunzi lucruri delicate riști să fi înțeles greșit și să cazi într-o capcană periculoasă și anume un cerc vicios din care s-ar putea să nu mai ai cale de ieșire.
Spun asta pentru că odată ce nu ești sincer și ai mințit riști să uiți ce ai susținut și astfel automat vei fi descoperit prin faptul, că vei susține un alt adevăr.
Spunând adevărul nu trebuie să reții nimic, astfel nu riști să dezlănțui un conflict ne plăcut.
Dacă taci și ții în tine se va observa după o schimbare de comportament, că ceva nu este în regulă cu tine, devii ușor irașcibil, stresat, din cauza că singur cu siguranță nu vei găsi o cale de ieșire din acea situație devenind chiar o povară, producând adevărate frustrări și mustrări de conștiință.
Chiar dacă este greu să acceptăm, trebuie întotdeauna aleasă calea sincerității. Totodată trebuie blocată aproprierea unei astfel de persoane care intuitiv simțim că nu are gânduri curate!
Multe cupluri ar fi și acum împreună dacă nu ar fi dat curs unor tentații, fantasme ne reale sau plăceri de moment, pe care le-au regretat în cele din urmă.
Au sacrificat tot ce aveau mai bun, ne conștientizând pe moment și căzând pradă tentațiilor.
Nu aceia vor distruge relația ta care încearcă acest lucru, ci acea parte care le dă ocazia să se întâmple acest lucru.
Din păcate mulți trăiesc și se confruntă cu astfel de probleme, doar că uită un lucru, înșelatul nu este o greșeală, este o alegere!
Majoritatea trăiesc aceste drame ne având curajul să pună capăt acestor chinuri.
Din prea multă iubire unii iartă, iar din această cauză vor trăi cu acea frică a faptului că ori când se poate repeta, este întrebare numai de timp.
Opinia mea ar fi, dacă cei care se cunosc atât de bine pe sine însuși și știu că nu pot trăi prin statornicie și fidelitate să nu-și întemeieze familii.
Liberi și independenți fără să le ceară cineva socoteală îș-i pot trăi propriile vieți, fără să chinuie niște suflete ne vinovate!